1o reguli pentru a fi un fotograf de concert de succes

 

În continuarea primului episod publicat acum ceva timp, 10 reguli pentru a fi un fotograf de succes, venim acum în sprijinul cititorilor și cu partea a doua, și anume cum să fii un fotograf de concert de succes: 10 reguli ușor de urmat.

  1. Instrumentele muzicale. Sunt irelevante, contează doar omul. Ca atare chitariștii se vor încadra în așa fel încât să păstrăm din chitară doar un ciot iar tobarii, pe cât posibil, fără bețe la vedere, stând cuminței la tobe cu o față serioasă, ca la masă la pomană.
  2. Solistul. Fața solistului este neimportantă, ca atare vom încerca să-l fotografiem când ține microfonul cu ambele mâini în dreptul gurii, și se uită în sus. Doar în această ipostază putem fi siguri că îi vom surprinde doar bărbia.
  3. Spectacolul. Noi suntem acolo să surprindem oamenii de pe scenă, nu spectacolul. Ca atare fotografiile ar fi de preferat să fie cât mai statice, oameni care se uită în zare, în poziție dreaptă, stând liniștiți. Dacă acest lucru nu este posibil, putem încălca regula numărul 2 de mai sus și vom încerca să-i fotografiem doar fața, frontal, pentru că nu știi niciodată când vor avea nevoie de o poză pentru pașaport: poate o vor selecta chiar pe a ta! Este interzisă surprinderea oricărei forme de dinamism, înconvoieri, guri deschise, fețe încruntate, mâini ridicate, sărituri și alte asemenea forme de comportament indecent pe scenă.
  4. Încadrările. Pentru a arăta că suntem într-adevăr profesioniști și cunoaștem tehnica foto, vom folosi cel mai performant punct de focus al aparatului de fotografiat, și anume cel central. Acesta va fi folosit pentru a focaliza subiectul pe ochi, iar cititorii vor ințelege astfel de ce vom plasa fața subiectului în jumătatea inferioară a fotografiei și vom lăsa jumătatea superioară complet goală. Tehnica aceasta dă cele mai bune rezultate în încadrările pe verticală. Tot la încadrările verticale, aparatul foto ar trebui ținut ușor strâmb, în așa fel încât oamenii să fie surprinși înclinați în față la 45 de grade, ca un Dracula care stă să-și ia zborul spre dormitorul Minei.
  5. Eticheta în pit. Pentru a face o bună impresie în pit, în fața celorlalți fotografi, ar fi recomandat să lăsăm blițul extern montat pe aparat. În acest fel le demonstrăm că suntem profesioniști și avem suficientă aparatură, chiar dacă nu avem voie să o folosim în timpul concertului. De asemenea, fotografii care nu vor vedea asta în timpul spectacolului vor avea timp să vă observe existența acasă, când vor sorta fotografiile și vor vedea blițul vostru apărând în cel puțin jumătate din fotografiile lor. Dacă vrem să fim într-adevăr siguri că suntem remarcaţi de ceilalți fotografi, putem ridica aparatul foto până în fața solistului, ținându-l acolo măcar 2 sau 3 melodii. În general nu e voie să folosești blițul la concerte, cu excepția cazului pomenit anterior, când folosirea blițului este chiar încurajată. În acest fel sunteți siguri că veți face o impresie bună și în fața solistului fotografiat, care va aprecia faptul că îl luminați în mod profesionist.
  6. Fotografiatul de concerte e ca sexul: e mai bun fără protecție. Vă recomandăm să nu luați în seamă sfaturile fotografilor de concert fără experiență care recomandă folosirea dopurilor de urechi: un adevărat fotograf de concerte trebuie să vadă tot și să audă tot. Capacitatea de a sta lipit de o boxă de concert mare cât tine, fără dopuri de urechi, este ceea ce separă fotografii profesioniști de amatori. Tinnitus este un mit urban.
  7. Selecția fotografiilor. Recomandăm selectarea a cât mai multor fotografii din timpul concertului, cel puțin 100 de fotografii pentru fiecare formație. În cazul în care avem mai multe fotografii asemănătoare și nu ne putem decide pe care dintre ele să o păstrăm, ar fi indicat să le publicăm pe toate, și să lăsăm selecția la latitudinea cititorilor. Ei se vor uita cu răbdare la toate sutele de fotografii și vor păstra doar ceea ce îi interesează. Chiar și publicația pentru care fotografiem va aprecia faptul că va primi sute de fotografii, acest lucru fiind clar un avantaj în fața fotografilor care nu sunt în stare să scoată mai mult de 10-15 imagini pentru un concert.
  8. White Balance. Un alt lucru care separă profesioniștii de amatori este white balance-ul: orice profesionist știe că acesta nu trebuie alterat. Cititorii în special vor aprecia faptul că se uită la niște arătări albastre, roșii sau verzi, fără pic de culoare naturală a pielii.
  9. Watermark. Odată ce am terminat de editat fotografia, este recomandabil să plasăm pe ea un watermark cât mai mare, care să acopere măcar jumătate din imagine. Adevăratul subiect în fotografie nu este cântărețul, ci talentul nostru de fotograf, de aceea mărimea watermarkului trebuie să reflecte acest lucru. Este obligatoriu ca watermarkul să se termine în cuvântul „photography”.
  10. Publicarea. După fotografiere, selecție și editare, ne aflăm acum la unul dintre cei mai importanți pași, și anume publicarea. E bine să publicăm fotografiile cât mai tarziu, la cel puțin o săptămână după eveniment, pentru că cititorii interesați de concertul respectiv nu le caută niciodată în aceeași seară sau a doua zi: știu că nu vor putea găsi astfel decât fotografiile publicate de amatori. Adevăratele fotografii apar abia la o săptămână după eveniment, iar interesul lor se va menține constant, dacă nu chiar va crește, pe toată perioada așteptării.

Bonus: Pentru că îmi sunteți simpatici, mai primiți un sfat bonus, pentru fotografierea cu bliț. Este recomandat, pentru înghețarea mișcării, să folosim un shutter speed cât mai mare, atunci când fotografiem concerte cu bliț. Cel putin 1/200, dar, ca să fim siguri, putem merge chiar în zona de High Speed Sync. Doar în acest fel putem avea certitudinea că ștergem orice urmă din lumina inițială a scenei, pe care o vom înlocui cu cea a blițului, mult mai placută ochiului.