- Alb negru. Culorile sunt folosite doar de amatori, sunt un detaliu inutil, un adevărat pro ştie că arta nu poate fi decât în alb şi negru. Carnavalul de la Rio? Trebuie tras în alb negru. Carnavalul de la Veneţia? Alb negru. Holi, festivalul culorilor din India? Evident, tot alb negru. Tonurile de gri dau măsura talentului: cu cât mai puţine, cu atât mai bine. De exemplu, în cazul unui portret, este indicat să mărim contrastul şi nivelul de blacks cât mai mult, în aşa fel încât să nu i se mai vadă decât albul ochilor şi un smoc de păr din creştet. În felul acesta se obţine un portret puternic!
- Vintage. În cazul în care totuşi nu convertim imaginea alb negru, avem doar o singură alternativă acceptabilă: vintage. Imaginea trebuie să arate ca fotografiată acum cel puţin 40 de ani, dacă nu chiar cu un aparat cu burduf. Nu contează că fotografiem o frunză de salată lipită cu scotch de geam, dacă e sepia devine brusc artă. O poză cu un copil pe plajă construind un castel de nisip? Facem split tonning şi merge atârnată de perete în orice muzeu de artă modernă. Un câine pe stradă? Antique grayscale. Paharul de cocktail? Dacă are umbreluţă, cyanotype, dacă nu, selenium.
- Efectul wide. În momentul în care folosim un obiectiv wide, oamenii musai trebuie plasaţi cât mai lateral, în aşa fel încât să semene cu nişte căpcăuni cu mărimea 57 la pantofi. Sub nici o formă oamenii nu se vor plasa central! De altfel, este ştiut faptul că un wide este folosit pentru a prinde cât mai mult în poză, şi va fi folosit ca atare, la poze de grup (care trebuie să lase impresia că fotograful a fost la 1 km distanţă de subiecţi).
- Perspectiva. În momentul în care folosim zona de focale wide, aparatul trebuie ţinut musai în jos, când avem de-a face cu subiecţi umani, şi cu atât mai mult atunci când fotografiem o femeie. Este bine cunoscut faptul că femeile sunt avantajate atunci când ies în poze cu cap normal şi corp de ştrumf, iar mai ales femeile scunde şi plinuţe vor fi flatate că au căpătat încă 20 de kilograme şi minus 30 de centimetri înălţime.
- Fetele. Fetele trebuie fotografiate doar în trei ipostaze:
– în lanul de grâu ţinând o umbrelă roşie
– îmbrăcate goth printre ruine şi clădiri abandonate
– dezbrăcate, dar puse să pozeze într-o poziţie cât mai contorsionată, ghemuită, cu o mână în aer şi alta răsucită sub abdomen, arcuită pe spate, pentru că aşa stau femeile de obicei când vor să fie seducătoare. Dacă este mai slabă, poziţia poate fi aleasă în aşa fel încât să-i pună în valoare şi scheletul.
Orice altă alternativă este amatoricească. Maximul care se poate tolera este ca femeia dezbrăcată să poarte cizme de cauciuc şi să pozeze într-un abator printre carcase de porci. - Aparat pe film. Orice fotograf serios trebuie să aibă un aparat pe film. Îl va folosi pentru imagini sensibile alb negru: umbră proiectată pe asfalt, stâlp de beton, converşi, nori. Filmul trebuie ales fie expirat, fie cu un iso cât mai mare (cu cât e mai mult zgomot în imagine, cu atât mai bine).
- Noise. Şi asta ne aduce la regula 7: o imagine bună este una care are zgomot. Dacă am uitat cumva să creştem isoul în momentul în care am făcut poza, adăugăm noise ulterior, la postprocesare. Iar dacă este şi alb negru, avem instant o operă de artă.
- Teme abordate. Temele abordate trebuie să fie originale. Câteva idei de subiecte abordate mult prea rar şi pe care le putem încerca cu succes: copacul singuratic, scările, apus de soare, fluturi, flori, portrete de oameni de la ţară, adidaşii a patru oameni aşezaţi în cerc, o frunză căzută la pământ (dacă este o frunză căzută toamna, recomandăm postprocesarea cu atenţie în alb negru, pentru a putea surprinde cât mai bine în tonuri de gri superbele culori ale toamnei).
- Primeuri. Este bine ştiut faptul că toţi fotografii profesionişti folosesc focale fixe. Ca atare va trebui să susţinem întotdeauna că folosim doar primeuri pentru fotografii, chit că suntem văzuţi tot timpul având de gât un zoom glorios de 2 kilograme. Primeurile sunt în rucsacul foto. La hotel.
- Blog foto. Când în sfârşit atingem celebritatea, e bine să avem un blog foto. Ar fi indicat să ne abţinem de la a posta tips and tricks, teste de echipament sau orice alt lucru util pentru începători. Le putem da totuşi sfaturi de atitudine: “cel mai important, când faci poza, e să ai un aparat foto în mână”, “cel mai important lucru la fotografie este ochiul, mai ales ăla care se uită prin viewfinder”, “nu contează echipamentul foto, fotografii bune se pot face şi cu o pinhole camera”. Cum gloria trecutului este suficientă, vom posta doar imagini proaste, pentru că oricum vom beneficia de sute de comentarii la fiecare dintre ele de genul “Îmi vine să mă las de fotografie!”, “Din cauza asta revin pe blogul dumneavoastră mereu! Felicitări!!”, “Fabulos”, “Din cauza acestei imagini am divorţat de soţie şi am adoptat doi câini maidanezi şi o libelulă”.
Dacă ai trecut de toţi aceşti paşi, felicitări! Eşti un fotograf de succes.
